Cremeş alb

                                                                        

          O prăjitură fină, foarte gustoasă,pe care am întâlnit-o,pentru prima
dată, în casa unor prieteni de-ai părinţilor mei. Ei o numeau feher cremeş.
Dresajul ni se făcea de acasă. Să nu ne avântăm ca nehalitele,adică alea
erau,eu şi sora mea. Întotdeauna mi se părea că nu sunt destule prăjituri
pe masă,că după mine,farfuria ar fi trebuit să fie numai a mea. Nu era
cazul că nu am fi avut acasă ,dimpotrivă n-am dus lipsă de nimic,dar de
la altul...întotdeauna, e mai bun. Şi pornind de la această amintire frumoasă,
a acelor vremuri,hai să vă spun reţeta că nu-i complicată, e chiar simplă,
şi n-am mai făcut-o de ani buni. De ce? Pentru că apar multe alte reţete,
sunt tentante şi aşa suntem noi oamenii,uităm.

 

Timp de pregătire:10'
Timp de preparare: 1h si 30'
Număr de bucăţi: aprox 20
Dificultate: redusă

 

Ingrediente:
Foile:

 

  • 250g de făină
  • 70g de unt
  • 1 ou
  • un plic de amoniu alimentar stins cu oţet
  • 30 ml de lapte(cât să se poată întinde aluatul)
  • o priză de sare
 
Crema: 
 
  • 500ml de lapte
  • 250g zahăr
  • 250g de unt
  • 1 ou crud
  • 5 linguri cu amidon de porumb
  • vanilie
  • zeama de la o lămâie mare
 
Mod de preparare: Foile

 

       Am pus într-un castron,  făina cu amoniul stins,oul,untul,sarea şi le-am
omogenizat,adăugând lapte, câte puţin, până am obţinut un aluat, destul
de elastic cât să-l pot întinde cu sucitoarea. L-am împarţit în trei părţi cu
ajutorul cântarului şi l-am lăsat 10 minute să stea. Apoi am însemnat pe
masa de lucru cu carioca,cât de mare să fie foaia; 20/30cm.Foaia am
întins-o fiind pudrată cu făină. Am pus-o pe dosul tăvii şi am înţepat-o cu
furculiţa, mai ales colţurile ca să nu se urecheze. Le-am copt 10 minute,la
180 de grade şi am pus foile una peste alta(alunecă uşor de pe tavă),
acoperite cu un prosop şi cu o greutate deasupra.Trebuie greutatea
pentru că sunt foarte subţiri şi se curbează uşor.
 
Mod de preparare: Crema

 

Am desfacut amidonul cu laptele şi zahărul şi am fiert compoziţia până s-a
îngroşat. Am pus vanilia şi am lăsat să se răcească complet. Am frecat untul
adăugând crema fiartă pe rând şi după omogenizarea completă, am pus
 zeama de lămâie și  un ou crud, mixând din nou. Oul face crema mătăsoasă.
  Am împarţit crema în două şi am întins-o pe două foi. A treia foaie rămane
neunsă, peste ea voi pudra zahăr, a doua zi. De ce? Ca să se înmoaie foile.
Să nu te sperii când coci foile că-s tablă! Crema le convinge până dimineaţa,
să fie moi. Am scris mult, dar e puţin de făcut.
Şi cu suflet!
A doua zi, am tăiat marginile şi am pudrat, cu zahăr.